Site multilingv și internaționalizare
Un site multilingv înseamnă o versiune separată, indexabilă, pentru fiecare limbă, legată corect prin hreflang. Costă de la 120 € pe limbă, peste proiectul de bază, și se livrează în două-trei săptămâni pentru un site de prezentare. Are sens pentru firme care vând sau livrează efectiv în afara României: export, turism, servicii pentru diaspora, software.
Construim versiuni de limbă pe care Google le poate distinge, indexa și servi publicului potrivit. Traducerea o face un om, nu un plugin.
Ce cuprinde un proiect multilingv
Lista se aplică pe fiecare limbă adăugată. Cele 120 € pe limbă acoperă partea tehnică; traducerea se cotează separat.
- Arhitectură de URL-uri pe limbăStructură pe subfoldere de tipul /en/, /fr/, /es/, cu decizie documentată dacă în cazul tău e mai potrivit un subdomeniu sau un domeniu separat.
- Etichete hreflang reciproceFiecare versiune declară toate celelalte versiuni și se declară pe sine, plus x-default pentru vizitatorii care nu se încadrează în nicio limbă listată.
- Canonical pe fiecare versiuneVersiunea în franceză are canonical către ea însăși, nu către varianta în română — greșeala care scoate din index jumătate din site.
- Comutator de limbă vizibilSelector care duce pe pagina echivalentă din cealaltă limbă, nu pe prima pagină, fără redirect automat după IP.
- Traducere de traducător umanText adaptat de un om care scrie în limba respectivă, cu terminologia domeniului tău.
- Cercetare de cuvinte cheie pe piața țintăTermenii căutați în Franța nu sunt traducerea celor căutați în România; verificăm volumele local înainte de a fixa titlurile.
- Formatare localăDate, numere, unități, valută și format de adresă potrivite pieței în care vinzi.
- Verificare după lansareSitemap cu adnotări de limbă trimis în Search Console, plus control al indexării, al erorilor de hreflang și al paginilor rămase netraduse.
Subfoldere, subdomenii sau domenii separate
Prima decizie nu e despre traducere, ci despre adrese: subfoldere (exemplu.ro/fr/), subdomenii (fr.exemplu.ro) sau domenii separate pe țară (exemplu.fr). Alegerea se face o singură dată și e greu de schimbat fără o migrare completă.
Pentru majoritatea firmelor recomandăm subfolderele. Autoritatea domeniului se împarte pe toate versiunile, administrarea rămâne într-o singură instalare, iar costul de întreținere nu se multiplică. Un site nou care pornește cu trei domenii separate pornește practic cu trei site-uri de la zero. Domeniul propriu pe țară are sens doar când ai acolo entitate juridică, depozit sau echipă și buget de promovare pentru piața aceea.
Indiferent de variantă, regula e aceeași: fiecare limbă are adrese proprii, stabile, indexabile. O versiune afișată prin JavaScript la apăsarea unui buton, fără schimbarea adresei, nu există pentru Google.
Hreflang: reciprocitate, canonical și ce se strică fără ele
Hreflang e eticheta prin care spui motorului că două pagini sunt aceeași pagină în limbi diferite. Nu urcă pozițiile. Rolul lui e să împiedice tratarea versiunilor ca duplicat și să servească fiecărui public versiunea potrivită.
Regula pe care o încalcă aproape toate implementările făcute în grabă e reciprocitatea. Dacă pagina în română declară versiunea în spaniolă, pagina în spaniolă trebuie să o declare înapoi pe cea în română. Declarațiile într-un singur sens sunt ignorate în bloc. La fel, fiecare pagină trebuie să se autodeclare în propriul set de etichete, iar codurile trebuie scrise corect: es pentru limbă, es-MX pentru limbă și regiune, niciodată un cod de țară singur.
A doua greșeală frecventă e canonical-ul lăsat de plugin către pagina în română, pe toate versiunile. Spui explicit motorului că paginile traduse nu sunt de sine stătătoare, deci nu le indexează. Am preluat site-uri unde firma plătise traducerea a peste o sută de pagini invizibile în căutare.
Al treilea punct e redirectul automat după adresa IP. Blochează robotul de indexare, care accesează site-ul dintr-o singură zonă și ajunge mereu pe aceeași versiune; restul limbilor rămân neexplorate. Corect e să sugerezi limba printr-un mesaj pe care omul îl poate refuza. Dacă versiunile tale traduse nu apar deloc în rezultate, explicăm cauzele frecvente în articolul despre de ce nu apare site-ul în Google.
De ce traducerea automată strică clasarea
Traducerea automată a devenit bună. Suficient de bună ca să înțelegi un text, nu suficient de bună ca să vinzi cu el. Diferența se vede în trei locuri, toate cu efect direct în rezultate.
Primul: terminologia. Traducătorul automat alege sinonimul general, nu termenul folosit de piață. Un utilaj sau un material de construcții are în franceză un nume pe care îl caută efectiv oamenii; traducerea literală produce un termen corect gramatical pe care nu îl caută nimeni. Pagina e curată și invizibilă.
Al doilea: intenția de căutare. Publicul dintr-o altă țară are alte priorități — livrare, garanție, conformitate locală. O traducere reproduce structura textului românesc, deci răspunde la întrebările clientului român. Aici se pierde conversia, nu în calitatea limbii. Aceeași logică o aplicăm în redactarea de conținut: pornim de la ce caută omul.
Al treilea: naturalețea. Un text tradus mecanic se recunoaște după câteva rânduri, iar când ești un furnizor străin necunoscut, asta scade încrederea exact în momentul deciziei — detaliile care conving sunt în articolul despre texte pentru site care convertesc.
Practic, lucrăm așa: traducere umană pentru paginile care aduc bani, traducere automată revizuită de om pentru conținut secundar cu volum mare. Și nimic netradus lăsat în română pe o versiune străină, pentru că paginile mixte se indexează prost.
Ce am învățat livrând pentru piețe externe
Am livrat proiecte pentru clienți din Spania, Franța, Italia, Belgia, Elveția, Bulgaria, Republica Moldova și Emiratele Arabe Unite. Lecțiile care se repetă nu sunt lingvistice, ci de context.
Belgia și Elveția nu sunt piețe cu o singură limbă. Un site „pentru Belgia” doar în franceză acoperă jumătate din țară. Aici codurile pe regiune, de tipul fr-BE și nl-BE, fac o diferență reală.
Pentru Emiratele Arabe Unite apare scrierea de la dreapta la stânga. Nu e o problemă de traducere, ci de construcție: aliniere, oglindirea machetei, formulare. Se decide la design, nu se adaugă după.
Pentru Bulgaria și Republica Moldova, întrebarea utilă e câți clienți caută efectiv în limba locală. Uneori răspunsul e că nu ai nevoie de o limbă nouă, ci de o pagină de destinație bine făcută. Proiecte livrate se văd în portofoliul public, iar procesul pornește la fel ca la orice realizare de site web.
Când NU are sens un site multilingv
Nu are sens dacă nu poți livra în afara țării. Un site tradus în engleză care primește o cerere din Germania și răspunde că nu expediază acolo consumă buget și produce frustrare. Întâi rezolvi transportul, plata și returul, apoi traduci.
Nu are sens ca „engleză de imagine”. O versiune adăugată doar pentru că arată serios, fără public real și fără întreținere, devine în doi ani un set de pagini expirate pe care le plătești la fiecare actualizare.
Nu are sens dacă versiunea în română nu e în ordine. Problemele de structură, viteză sau conținut se multiplică pe fiecare limbă. Ordinea corectă e: repari fundația, faci optimizarea SEO pe piața principală, apoi extinzi.
Și nu are sens dacă nu ai cine să răspundă. O limbă nouă înseamnă mesaje, telefoane și reclamații în limba aceea. Dacă nimeni nu poate purta discuția, cererile se pierd, iar costul rămâne.
Cu ce lucrăm
Alegem tehnologia în funcție de proiect, nu invers. Iată ce folosim cel mai des pentru acest tip de site.
- hreflang și x-default
- canonical pe versiune
- WPML / Polylang
- PrestaShop multistore
- Sitemap XML cu adnotări de limbă
- Schema.org localizat
- Google Search Console
- ICU / formatare locală
- suport RTL
Cât costă site multilingv și internaționalizare
Preț de pornire pentru situația standard. Cazurile speciale se estimează după o discuție scurtă, în scris.
Versiune de limbă
- Arhitectură de URL-uri pe limbă
- Etichete hreflang reciproce
- Canonical pe fiecare versiune
- Comutator de limbă vizibil
- Traducere de traducător uman
- Cercetare de cuvinte cheie pe piața țintă
Vezi în detaliu grila completă de prețuri sau ghidul cât costă un site web în 2026.
Întrebări frecvente — site multilingv și internaționalizare
Nu găsești ce cauți? Vezi și întrebările frecvente generale. Sau scrie-ne pe WhatsApp — răspundem în maxim 4 ore lucrătoare.
Cât costă adăugarea unei limbi?
Partea tehnică pornește de la 120 € pe limbă: adrese, hreflang, canonical, comutator, sitemap și verificare după lansare. Traducerea se cotează separat, după numărul de pagini. Prețul ferm îl dăm înainte de start.
Cât durează?
Două-trei săptămâni pentru prima limbă pe un site de prezentare, din care cea mai mare parte e traducerea. Limbile următoare merg mai repede, pentru că structura tehnică există deja.
Subfolder sau domeniu separat?
Subfolder în majoritatea cazurilor: păstrează autoritatea într-un singur domeniu și costă mai puțin de întreținut. Domeniu separat doar dacă ai prezență reală în țara respectivă și buget de promovare pentru piața aceea.
Pot traduce automat și corecta după?
Da, pentru conținut secundar cu volum mare, cu condiția ca un om să revizuiască tot. Pentru servicii, produse principale și pagina de contact recomandăm traducere umană de la început, pentru că acolo se decide dacă vizitatorul cumpără.
Ce este hreflang, pe scurt?
O etichetă care spune motorului de căutare că două adrese sunt aceeași pagină în limbi diferite. Nu urcă pozițiile. Previne tratarea versiunilor ca duplicat și ajută la afișarea versiunii potrivite.
De ce nu se indexează versiunile mele traduse?
Cel mai des din canonical greșit către versiunea în română, hreflang declarat într-un singur sens sau redirect automat după adresa IP. Verificăm toate trei la început și îți spunem care e cauza pe site-ul tău.
Trebuie limbă sau limbă plus țară?
Limbă simplă când conținutul e același pentru toți vorbitorii. Limbă plus regiune când chiar diferă prețurile, valuta sau livrarea, de exemplu fr-BE față de fr-CH. Fiecare variantă în plus trebuie întreținută.
Funcționează pe WordPress și pe PrestaShop?
Da, cu WPML sau Polylang pe WordPress și cu structura de limbi și magazine multiple pe PrestaShop. Configurarea implicită a acestor instrumente nu e corectă SEO, așa că o ajustăm manual pe canonical și pe sitemap.
Ce fac cu valuta și cu TVA-ul?
Valuta se leagă de versiunea de limbă sau de piață, nu de o setare generală. Regimul de TVA la vânzările către consumatori din Uniunea Europeană e o discuție cu contabilul; noi implementăm ce stabilește el.
Am nevoie de găzduire în țara respectivă?
Nu. Locația serverului nu mai e un semnal important de clasare, iar o rețea de distribuție a conținutului rezolvă viteza. Contează ca site-ul să încarce rapid pe mobil, de oriunde.
Cum aleg limbile în care merită să traduc?
Din date: de unde vin deja vizitatorii și cererile, ce piețe poți deservi logistic, cât de aglomerată e concurența acolo. De multe ori concluzia e o singură limbă bine făcută, nu patru la suprafață.
Ce se întâmplă la actualizări de conținut?
Orice modificare pe versiunea în română trebuie propagată, altfel versiunile devin contradictorii. Semnalăm asta la fiecare intervenție și putem prelua întreținerea traducerilor ca activitate recurentă.
Ultima actualizare a conținutului: . Prețurile afișate sunt orientative, fără TVA, și se confirmă prin ofertă scrisă.
Vrei să vinzi în afara României?
Spune-ne în ce țări livrezi efectiv și îți propunem structura de limbi, ordinea de implementare și costul, fără traduceri de care nu ai nevoie.